UE negociază noul buget 2028–2034: aproape 2.000 miliarde € pentru apărare, agricultură și investiții
Uniunea Europeană negociază viitorul buget 2028–2034, estimat la aproape 2.000 miliarde euro. Fondurile pentru agricultură, coeziune și apărare sunt în centrul discuțiilor.
Uniunea Europeană a intrat oficial într-una dintre cele mai importante negocieri financiare din ultimii ani, după ce Parlamentul European și-a stabilit poziția pentru viitorul buget multianual al UE, aferent perioadei 2028–2034. Miza este uriașă: aproape 2.000 de miliarde de euro care vor decide cum vor fi finanțate infrastructura, agricultura, fondurile de coeziune, apărarea, energia și competitivitatea economică în următorii șapte ani.
Eurodeputații au aprobat o propunere de buget estimată la aproximativ 2.010 miliarde de euro, cu aproape 200 de miliarde peste varianta inițială propusă de Comisia Europeană. Parlamentul susține că actualul context geopolitic și economic obligă Uniunea Europeană să își crească semnificativ capacitatea de investiții.
În centrul negocierilor se află o dilemă majoră: cum poate UE să finanțeze noile priorități strategice – apărare, securitate, tehnologie și industrie – fără să reducă fondurile tradiționale destinate agriculturii și dezvoltării regionale. Parlamentul European insistă că politica agricolă comună și fondurile de coeziune trebuie păstrate la un nivel ridicat, în special pentru statele din Europa de Est, unde investițiile europene rămân esențiale pentru dezvoltare.
Negocierile sunt complicate și de problema rambursării împrumuturilor contractate pentru programul NextGenerationEU, lansat în perioada pandemiei. Eurodeputații cer ca plata acestor datorii să fie separată de bugetul principal al Uniunii, pentru a evita reducerea fondurilor destinate investițiilor. Potrivit estimărilor, costurile de rambursare ar reprezenta aproximativ 0,11% din venitul național brut al UE.
O altă temă care provoacă tensiuni este ideea de „renaționalizare” a fondurilor europene. Parlamentul European respinge propunerea ca fiecare stat membru să gestioneze un plan unic de investiții, avertizând că un astfel de model ar reduce transparența și controlul democratic asupra modului în care sunt cheltuiți banii europeni.
În paralel, statele membre încearcă să își securizeze propriile interese înaintea negocierilor finale. Țările din estul Europei încearcă să protejeze fondurile de coeziune, în timp ce statele vestice insistă pentru creșterea investițiilor în apărare și competitivitate industrială, pe fondul tensiunilor geopolitice și al competiției economice globale.
Pentru România, miza acestor negocieri este uriașă. Bugetul european reprezintă principala sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură, dezvoltare regională și agricultură. În ultimii ani, România a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, iar viitorul cadru financiar va influența direct ritmul investițiilor și al dezvoltării economice după 2028.
Un rol important în negocieri îl are eurodeputatul român Siegfried Mureșan, unul dintre principalii coordonatori ai poziției Parlamentului European privind viitorul buget al UE. Acesta susține că Europa are nevoie de un buget „mai ambițios și mai flexibil”, capabil să răspundă simultan crizelor economice, presiunilor geopolitice și nevoii de investiții masive.
Negocierile dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și statele membre urmează să continue pe parcursul anului 2026, iar liderii europeni își propun să ajungă la un acord final înainte de sfârșitul anului, pentru ca noul buget să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028.