România stabilește un record istoric: 10 miliarde de euro atrași din fonduri europene într-un singur an

Absorbția fondurilor europene atinge cel mai ridicat nivel din istoria României. În perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile, marcând cea mai mare sumă încasată vreodată într-un interval de 12 luni consecutive. Performanța reprezintă un moment de referință pentru politica de investiții a țării și confirmă accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene.

Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a descris ultimele 12 luni drept „Anul de 10”, subliniind că fondurile europene au devenit principalul sprijin pentru investițiile publice și unul dintre factorii care au contribuit la stabilizarea economiei într-o perioadă caracterizată de presiuni asupra bugetului de stat.

Un nou maxim pentru absorbția fondurilor europene

Recordul este cu atât mai important cu cât depășește precedentul maxim istoric, de aproximativ 8,2 miliarde de euro, înregistrat la finalul unui exercițiu financiar european. De această dată, performanța a fost atinsă în plină perioadă de implementare a actualului cadru financiar și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce indică o accelerare semnificativă a ritmului de absorbție.

Din totalul celor 10 miliarde de euro:

aproximativ 7,4 miliarde de euro provin din programele finanțate prin Politica de Coeziune;
aproximativ 3 miliarde de euro au fost atrași prin PNRR, în principal prin cererile de plată nr. 3 și nr. 4.

În același interval, rata de absorbție a fondurilor de coeziune a crescut de la 9,7% la 33,6%, una dintre cele mai rapide evoluții înregistrate de România în actualul exercițiu financiar european.

Fondurile europene, principalul motor al investițiilor

Rezultatul confirmă rolul tot mai important al finanțărilor europene în susținerea economiei românești. În ultimii ani, investițiile publice în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și energie au depins într-o măsură covârșitoare de fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, sumele atrase au permis continuarea proiectelor majore fără o presiune suplimentară asupra bugetului național și au contribuit la susținerea investițiilor publice într-un context fiscal dificil.

Economiștii consideră că această performanță are efecte directe asupra:

creșterii investițiilor publice;
dezvoltării infrastructurii de transport;
modernizării spitalelor și școlilor;
digitalizării administrației;
sprijinirii mediului de afaceri;
consolidării încrederii investitorilor în economia românească.

PNRR și politica de coeziune – două surse complementare

Recordul din ultimele 12 luni este rezultatul utilizării simultane a celor două mari instrumente financiare europene disponibile României.

Pe de o parte, Politica de Coeziune finanțează proiecte de infrastructură, dezvoltare regională, competitivitate și mediu. Pe de altă parte, PNRR susține reforme și investiții în digitalizare, energie, sănătate, educație și administrație publică.

Combinarea acestor surse de finanțare a permis accelerarea investițiilor într-un ritm fără precedent, într-un moment în care România încearcă să reducă decalajele de dezvoltare față de media Uniunii Europene.

Obiectivul pentru 2026: 15 miliarde de euro

Deși recordul de 10 miliarde de euro reprezintă o realizare importantă, autoritățile privesc deja către următoarea etapă. Ținta anunțată pentru 2026 este atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, ceea ce ar însemna un nou maxim istoric.

Aceste resurse ar urma să finanțeze proiecte în domenii precum:

infrastructura rutieră și feroviară;
spitale și unități medicale;
modernizarea școlilor;
infrastructura locală;
tranziția energetică;
digitalizarea serviciilor publice;
sprijinirea competitivității întreprinderilor.

O performanță importantă, dar provocările continuă

În ciuda rezultatelor foarte bune, provocările nu au dispărut. România trebuie să mențină același ritm de implementare pentru a valorifica integral fondurile disponibile prin PNRR înainte de termenul-limită stabilit la nivel european și pentru a continua absorbția fondurilor din Politica de Coeziune.

Totodată, negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 vor influența direct volumul finanțărilor disponibile în următorul deceniu. În acest context, performanța actuală poate consolida poziția României în discuțiile europene și poate demonstra capacitatea administrației de a transforma fondurile europene în investiții concrete.

Dacă ritmul actual va fi menținut, anul 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai importanți ani din istoria absorbției fondurilor europene în România, atât prin valoarea sumelor atrase, cât și prin impactul asupra dezvoltării economice și sociale a țării.