România a transmis ultima cerere PNRR: evaluarea Comisiei decide plata, nu depunerea dosarului

Toate statele membre ale Uniunii Europene au transmis până la 30 septembrie 2026 cererile finale de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), a anunțat Comisia Europeană la 1 octombrie. România este inclusă în această etapă comună, care mută atenția de la transmiterea documentelor la verificarea de către Comisie a reformelor, investițiilor, jaloanelor și țintelor asumate.

Pentru beneficiarii proiectelor PNRR, momentul este relevant deoarece marchează închiderea perioadei de implementare a mecanismului, nu finalizarea automată a tuturor procedurilor financiare. Perioada în care statele membre trebuiau să finalizeze jaloanele și țintele s-a încheiat la 31 august 2026, iar cererile finale au avut ca termen-limită data de 30 septembrie.

O cerere finală depusă nu înseamnă o plată deja aprobată

Depunerea ultimei cereri pune România în procedura de evaluare a Comisiei Europene. Potrivit unei relatări a Radio România Internațional, care citează declarația ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisia urmează să analizeze ultimul pachet de reforme și investiții. În consecință, transmiterea dosarului nu trebuie confundată cu autorizarea unei plăți.

Aceeași relatare arată că valoarea netă solicitată de România este de aproximativ 4,3 miliarde de euro, după deducerea prefinanțării. Informația este atribuită ministrului și nu este individualizată în comunicatul Comisiei Europene privind cererile finale ale statelor membre.

Conform declarației relatate de Radio România Internațional, ultima cerere românească include 104 ținte și jaloane. Domeniile indicate sunt transportul, energia, sănătatea, educația, digitalizarea serviciilor publice, apa și deșeurile, precum și eficiența energetică a locuințelor. Validarea acestor elemente rămâne însă parte a evaluării europene care urmează depunerii.

Ce fonduri sunt în joc în planul revizuit al României

Alocarea PNRR a României, după renegocierea cu serviciile Comisiei Europene din august 2026, este de 20,11 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Aceasta este formată din 13,57 miliarde de euro granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi.

Suma de aproximativ 4,3 miliarde de euro menționată pentru cererea finală nu reprezintă întreaga alocare PNRR și nici o plată confirmată. Ea este valoarea netă solicitată pentru ultima cerere, potrivit informațiilor atribuite ministrului. Distincția este importantă pentru lectura corectă a datelor: alocarea revizuită este cadrul financiar total al planului, iar cererea finală este un document transmis pentru evaluare în raport cu realizarea jaloanelor și țintelor.

MIPE este coordonatorul național al Planului, în timp ce PNRR este implementat prin 20 de coordonatori de reforme și investiții. Înaintea depunerii cererii finale, ministerul precizase că rezultatele finale privind implementarea Planului și nivelul de finalizare al proiectelor pot fi cuantificate după transmiterea cererii de plată nr. 6.

De ce indicatorii preliminari nu pot fi tratați drept plăți validate

În comunicarea sa din 14 septembrie, MIPE a arătat că informațiile preliminare primite de la coordonatori indicau o absorbție estimată la peste 90% pentru granturi și peste 95% pentru împrumuturi. Ministerul a precizat însă că acestea sunt estimări de raportare, nu plăți validate de Comisia Europeană.

Tot atunci, MIPE a avertizat că tabloul de bord PNRR reflecta raportările coordonatorilor de reforme și investiții aferente semestrului I din 2026, nu o situație finală de închidere. Prin urmare, aceste procente nu pot fi citite drept confirmare a sumelor care vor fi autorizate după evaluarea ultimei cereri.

Pentru autoritățile publice, UAT-uri, instituțiile din sănătate și educație, precum și pentru beneficiarii proiectelor de energie, digitalizare, transport, apă-deșeuri și eficiență energetică, diferența are o consecință administrativă directă: existența proiectelor și raportările transmise în sistem nu înlocuiesc verificarea condițiilor aferente jaloanelor și țintelor din cererea finală.

Închiderea MRR, în contextul european

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU. Comisia Europeană descrie transmiterea cererilor finale de către statele membre drept culminarea a cinci ani de reforme și investiții sprijinite de Uniune.

La nivelul întregii Uniuni, cererile de plată depuse acoperă întreaga alocare MRR: 360 miliarde de euro sub formă de granturi și 213 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Comisia leagă mecanismul de investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii curate, context în care se înscriu și componentele energetice menționate pentru ultima cerere a României.

Faptul că toate statele au ajuns la termenul de depunere nu uniformizează însă rezultatul evaluărilor. Dosarele rămân legate de propriile reforme, investiții, ținte și jaloane asumate în planurile naționale.

Ce trebuie urmărit după transmiterea cererii nr. 6

Următorul reper pentru România este evaluarea Comisiei Europene asupra ultimei cereri de plată, inclusiv asupra pachetului de reforme și investiții transmis. În paralel, MIPE urmează să poată cuantifica rezultatele finale privind implementarea PNRR și nivelul de finalizare al proiectelor, după procesul asociat cererii de plată nr. 6.

În acest stadiu, datele confirmate permit delimitarea clară între trei niveluri: alocarea totală revizuită de 20,11 miliarde de euro, valoarea netă de aproximativ 4,3 miliarde de euro indicată pentru ultima cerere și eventualele plăți care vor putea fi autorizate ulterior evaluării. Comunicările ulterioare ale Comisiei și ale MIPE vor fi cele relevante pentru confirmarea rezultatelor finale.

Detaliile privind termenul european și închiderea MRR au fost publicate de Comisia Europeană – Reprezentanța în România. Informațiile privind alocarea revizuită, raportările preliminare și rolul coordonatorilor au fost comunicate de MIPE, iar datele referitoare la valoarea netă a cererii și la cele 104 ținte și jaloane au fost relatate de Radio România Internațional, cu atribuirea declarației ministrului interimar.