Noul buget UE 2028–2034 aprinde lupta pentru fondurile de coeziune. România și alte 15 state cer protejarea banilor europeni pentru dezvoltare
Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 generează tensiuni între statele membre privind viitorul fondurilor de coeziune. România și alte țări din grupul „Prietenii Coeziunii” cer menținerea finanțărilor pentru dezvoltare regională și agricultură, în timp ce alte state susțin orientarea bugetului către apărare, competitivitate și tehnologie. Discuțiile vizează și posibile reduceri ale politicii de coeziune, precum și creșterea bugetului total al UE. Rezultatul negocierilor va influența direct investițiile publice și dezvoltarea economică în Europa, inclusiv în România.
Negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034, au intrat într-o etapă tensionată, pe fondul unei confruntări tot mai vizibile între statele care doresc păstrarea fondurilor tradiționale de coeziune și agricultură și țările care cer redirecționarea resurselor către apărare, competitivitate și industrie strategică.
România s-a alăturat grupului „Prietenii Coeziunii”, alături de alte 15 state membre, într-un demers comun prin care solicită menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), considerate esențiale pentru reducerea decalajelor economice dintre regiunile europene.
Miza este uriașă pentru statele din estul și sudul Europei, unde fondurile europene reprezintă principalul motor al investițiilor publice în infrastructură, dezvoltare regională, energie, transport și modernizare administrativă.
Bruxelles-ul schimbă prioritățile
Potrivit documentelor și pozițiilor discutate la nivel european, noul buget UE ar urma să pună un accent mult mai puternic pe:
- apărare și securitate;
- autonomie strategică;
- industrie și tehnologie;
- inteligență artificială;
- competitivitate economică;
- tranziție verde și digitală.
În paralel, există temeri tot mai mari că politica de coeziune — instrumentul prin care UE finanțează regiunile mai puțin dezvoltate — ar putea pierde din importanță sau ar putea fi reorganizată într-un sistem mai centralizat, controlat direct prin planuri naționale negociate cu Bruxelles-ul.
Comisia Europeană susține că noua arhitectură bugetară urmărește simplificarea și eficientizarea utilizării fondurilor europene. Totuși, numeroase regiuni europene și autorități locale avertizează că o centralizare excesivă ar putea diminua capacitatea comunităților locale de a decide prioritățile reale de investiții.
Parlamentul European cere un buget mai mare
Disputa s-a amplificat după ce Parlamentul European a adoptat o poziție prin care solicită majorarea viitorului buget european cu aproximativ 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Eurodeputații susțin că Uniunea Europeană nu poate finanța simultan noile priorități geopolitice și industriale fără a proteja, în același timp, agricultura și politica de coeziune. În acest context, Parlamentul European a cerut păstrarea unor linii distincte de finanțare pentru dezvoltare regională și agricultură.
Negocierile sunt complicate și de rambursarea împrumuturilor contractate prin programul NextGenerationEU, lansat după pandemia COVID-19. Unele state și instituții europene cer ca aceste costuri să fie separate de bugetul clasic al UE, pentru a evita diminuarea programelor europene existente.
Se conturează două tabere în UE
În interiorul Uniunii Europene se formează tot mai clar două blocuri:
- statele „Prietenii Coeziunii”, care cer păstrarea finanțărilor regionale și agricole;
- statele „frugale”, precum Germania, Olanda, Austria sau Suedia, care solicită un buget mai eficient, mai condiționat și orientat spre performanță economică și securitate.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut recent o reformă profundă a bugetului european, argumentând că actuala structură este depășită și consumă prea multe resurse pe scheme tradiționale de subvenții.
În același timp, liderii statelor beneficiare avertizează că reducerea fondurilor de coeziune ar accentua decalajele economice dintre vestul și estul Europei și ar putea alimenta euroscepticismul în regiunile mai slab dezvoltate.
Ce înseamnă pentru România
Pentru România, negocierile sunt esențiale. În ultimii ani, investițiile publice majore au depins într-o proporție covârșitoare de finanțările europene, iar perioada 2028–2034 va influența direct ritmul dezvoltării infrastructurii, energiei, transporturilor și digitalizării.
Autoritățile române încearcă să obțină:
- menținerea fondurilor de coeziune;
- condiții avantajoase de cofinanțare;
- flexibilitate mai mare în implementarea proiectelor;
- protejarea finanțărilor pentru dezvoltare regională și agricultură.
În următoarele luni, negocierile vor deveni tot mai intense, iar rezultatul lor va defini direcția economică și strategică a Uniunii Europene pentru următorul deceniu.